Mona Velciov

„Monotip” este prima încercare – în progres – de a-mi explora atracţia pentru artefact (percepţie/estetică/convenţie/paradigmă).

Am „activat” în aşa numita zonă a grafic-designului, fiind interpret/traducător/mijlocitor/între un limbaj abstract şi un limbaj vizual.

Conceptul de frumusețe mă nelinişteşte, fiind unul ambiguu, interpretabil. Nu mă mai mulțumește estetica în afara eticii. Mă interesează arhetipul în dinamica contexte/tipare şi noul conţinut de semnificaţie emergent.

Am plecat de la convenţia că podoabele/bijuteriile sînt preţioase în măsura în care sunt fabricate din materiale dure, rare, deci nobile (aur, pietre) şi sunt simboluri ale statusului social. Mi-am construit propria convenţie. Folosesc ca material brut artefacte din cultura ţaranească care, astăzi, fiind martorii unei paradigme sociale apuse, au devenit obiecte de muzeu. Procesul de prelucrare e poate la fel de delicat şi migălos ca şi a unui orfevru. Torn în forme baroce, de „bijuterii ale coroanei”, materialul „umil”, pe care îl sustrag funcţiei originare.

Prin gestul acesta, deturnez o semnificaţie/simbolistică a puterii / împotriva ordinii sociale impuse/pentru justiţie socială.

Mă interesează efemerul, Acum-ul conștient.

Nu vă ingrijoraţi dacă veți vărsa din greșeală vin roşu sau zeamă de piersici pe o broşă sau un pandantiv, veţi fi actori în jocul „totul se transforma, nimic nu se pierde”.

„Monotip” nu e neapărat un sinonim pentru (obiect) „Unicat”. „Monotip” îl defineşte pe cel care alege/poartă obiectul. Ar putea fi un grad de libertate faţă de uniformă, față de „trend”, o angajare pentru diversitate şi opinie.

Și tot „monotip”m-am născut în ’68, la Suceava.
Sunt licenţiată a Școlii de Arte Frumoase din Iași, secţia Design.