Desenez din totdeauna, am studiat la Școala de arte din Rennes și apoi in cadrul unei burse la Cluj-Napoca, am descoperit România, din care nu m-am întors niciodată cu adevărat. Am locuit îm Transilvania cinci ani și apoi m-am instalat puțin, mai mult din întâmplare la Bruxelles. De atunci, ceea ce desenez este mult sub influența a ceea ce am trăit, am văzut, am simțit, am iubit sau mai puțin iubit în călătoriile mele, în întâlnirile mele. În Europa de Est, un pământ de fantezii și mituri, mi-am creat noi repere, rădăcini noi. O relație afectivă și nostalgică mă leagă de această țară, România, care mă supără, mă fascinează și mă deconcentreză uneori. Acum simt că face parte din mine, din istoria familiei mele, precum și din intimitatea mea. Astfel, reinventez mitologia mea personală, povestesc, îmi transpun viața de zi cu zi sau evoc amintiri și senzații trăite, lăsând loc imaginației. Reinterpretez această memorie uneori confuză pentru a crea imagini noi, a unui nou eu.
Vorbesc despre ceea ce nu mai am, de ceea ce am lăsat în urmă, despre ceea ce devin sau doresc să devin și mă dezvăluie cu surprindere și pudoare în desen. Îmi amintesc că, când am ajuns în Carpați, am auzit adesea acest proverb care spune: Dacă bei apa de izvor de la noi, vei rămâne aici pentru totdeauna, nu vei mai pleca niciodată. Și farmecul s-a produs.
Later edit: Jennifer Delplanque este prima prezență internațională din istoria târgului Autor, iar asta într-un moment în care nici nu bănuiam anvergura lui globală pe care târgul o va luat mai târziu. Acest interviu vorbește despre universul bijuteriei cu care ea, ca și artist, era conectată în acel moment.
1. Ce poate deveni bijuterie?
Orice, o bucata de plastic, de metal, un medalion simplu atata timp cat devine durabil. Un obiect devine bijuterie in momentul in care este transmis, dureaza si traverseaza epoci, ramane in istorie, capata emotii si stabileste o relatie cu o persoana, cu un moment sau sentiment.
2.Ce obiecte , fiinte, existente acum in jurul tau le-ai transforma in bijuterii ?
Hmmm…am folosit deja fundurile de la dozele de bere si suc pentru cercei, brose si ma atrage foarte mult ideea reciclarii fiind o zona cu un potential ridicat pentru o dezvoltare ulterioara.
3. Bijuteriile au nevoie de lumina de zi sau de seara ?
Depinde de piesa ! Cred ca bijuteriile pictate au nevoie de o lumina naturala pentru a fi puse mai bine in valoare, pe cand cele simple, din metal batut capata o suplete deosebita in contextul unei lumini artificiale specifica noptii. Insa doar cei care poarta acest tip de bijuterii pot aprecia cu adevarat astfel de detalii.
4. Cine ati vrea sa va poarte bijuteriile ?
Daca mi se permite sa visez, m-as simti onorata sa-mi vad creatiile purtate de surorile Casady din trupa Coco Rosie, sau de vocalista trupei « Bat for lashes » pe care mi-o imaginez purtand un colier amplu din matriosca, și de ce nu Rona Hartner. Insa pentru mine cea mai mare bucurie este sa-mi vad bijuteriile purtate de femei din toate categoriile fiind un succes nebanuit cu un an in urma. Sunt tot mai surprinsa pe zi ce trece.
5. Care e cea mai frumoasa bijuterie pe care ati vazut-o vreodata ?
Este dificil de ales, insa cele mai impresionante mi se par ansamblurile de bijuterii purtate de femeile arabe sau indiene in ceremoniile de nunta. Totul face parte dintr-o compozitie foarte complexa, fiecare piesa avand rolul ei bine definit. Exista o abundenta de bratari, cercei, pierce-uri, coliere, pietre mai mult sau mai putin pretioase, ce creeaza o reprezentare asemanatoare cu o zeitate. De asemenea colierele Massai care acopera in totalitate baza gatului si bustul, m-au inspirat pentru colierul din matriosca. Sunt aproape bijuterii costum, fapt ce mi se pare fascinant.