Gligor Kuzmanovski este un designer de bijuterie contemporană din Macedonia, care dupa prima lui participare la AUTOR 2018 s-a mutat în România. Deși a absolvit facultatea de istorie a artei și arheologie, s-a axat pe sculptură la sfârșitul anilor ’90, ca mai apoi să ajungă la bijuterie contemporană.
Ne-am îndrăgostit de universul lui magic și am vrut să aflăm mai multe despre acesta.
Când și cum ai început să faci bijuterie?
Viața mea se învârte în jurul artei și creației. De la realizarea de jucării și gadget-uri în copilărie, am ajuns să studiez istoria artei în facultate, ca apoi să fac sculptură și să ajung la bijuterie. Am vrut să duc arta în afara muzeelor, într-o galerie a oamenilor care o poartă. Astfel am început să fac sculpturi pentru corp.
Ce ne-ai pregătit pentru Autor 2019? Cum ai descrie noua colecție doar în cinci cuvinte?
Anul trecut am prezentat colecția “Eggshell”, iar anul acesta vin cu copilul ei – “Hatched”.
Subtilă. Tactilă. Rafinată. Sensibilă și Mătăsoasă.
Din punctul meu de vedere, universul bijuteriei tale este unul foarte dinamic: de la linii simple la structuri și concepte complexe, inspirată din natură, plecând de la culorile pământului până la explozii de nuanțe.
Da, perfect de acord cu acest mod de a-mi vedea bijuteria. Mă las inspirat de natură, mixez cu evenimente din viață, fericire, tristețe, dor, toate combinate cu o doză de iubire.
În funcție de ceea ce vreau să exprim, bijuteria variază prin forme, culori, simplitate sau complexitate.
Acum, cred că plutesc într-o mare calmă.
Cum construiești o nouă colecție?
Totul începe întâi în mintea mea, cărămidă cu cărămidă, idee cu idee. Apoi, cu fiecare nouă piesă pe care o fac, celelalte sunt deja schițate în minte. Este precum ai realiza un mare puzzle, încântarea crește pe măsură ce piesele apar, culminând cu momentul în care le vezi pe toate.
Vrei să înveți să folosești și alte material, cum ar fi argintul sau pietre semiprețioase?
Sunt mereu deschis către alte material și noi experimente. De curând am început să mă joc cu hârtie și pot spune că sunt plăcut surprins de rezultate. Iar într-o zi va veni și rândul altor materiale.
Ceramiștii spun că interacțiunea cu lutul îi calmează, intră într-o stare de mindfulness. De asemenea, tu lucrezi cu lemnul – tot un material natural – cum e relația ta cu acesta?
Este o relație specială și încă nu știu dacă eu l-am găsit pe el sau invers. Este o relație mutuală. Uneori cred că eu dețin controlul atunci când lucrez cu lemnul, dar alteori el îmi arată drumul către creație. Lucrăm constant împreună.
Abia te-ai mutat în România, iar anul trecut ne-ai vizitat de mai multe ori, cum ți se pare zona de bijuterie de la noi?
Mulțumită târgului Autor, anul trecut am ajuns pentru prima oară în România și mi-a plăcut. Am fost surprins să văd câtă lume vizitează târgul, sunt interesați de bijuterie și cultura despre aceasta. Pot remarca acest lucru atât pe stradă, dar și la alte târguri. Venind din Macedonia, acolo lucrurile merg puțin mai încet și cred că Romania din acest punct de vedere este pe drumul cel bun.
Ce te calmează?
Să stau pe o bancă în parc, bucurându-mă de soare, de o cafea și o îmbrățișare.
Cum ți-ai define stilul în bijuterie?
Lin.
Simți rădăcinile balcanice în ceea ce creezi?
Nu le pot distinge ca un observator din afara mea. Dar sunt sigur că este ceva adânc înrădăcinat de care nu sunt conștient încă și doar atingându-le, apar sentimentele de cădură și de acasă.
Poze: Ana Lazarevska
Modele: Ivana Kocevska, Marija Nikolovska
Interviu de Anca Cocioartă
